Biomecanica articulatiilor mainii
Conținutul
Biomecanica mainii
Daca se examineaza carpul anterior se palpeaza dinafara spre inauntru tendoanele: lungul supinator palmarul mic cubitalul anterior Se pot repera santul pulsului, traiectul nervului median, al nervului cubital, ligamentul inelar anterior al carpului care formeaza peretele anterior al canalului carpian si al canalului Guyon. Biomecanica articulatiilor mainii In plan sagital carpul poate executa miscari de: flexie palmara cu o amplitudine activa de 80°, flexia pasiva poate atinge 90°.
In plan frontal: inclinatie cubitala sau adductie, amplitudine normala este de 30° inclinatia radiala este o miscare biomecanica articulatiilor mainii inclinatie in abductie de 15° 2. Mana si degetele Rapel de anatomie functionala Anatomia functionala a mainii si degetelor este foarte complexa. Degetele prelungesc arcul metacarpian al carui element fix este constituit de metacarpul II si III in timp ce primul metacarpian a devenit relativ independent, gratie articulatiei trapezo-metacarpiene.
Articulatiile cu arcul transversal metacarpo-falangian este elementul cel mai important al sistemului. Aparatul digital este unul din cele mai frumoase exemple de sisteme osteostabilizate, reprezentand o unitate motrica. Studiul paletei metacarpiene Palma poate lua forma de caus putandu-se astfel adapta oricarei forme de obiect, pornind de la eminenta hipotenara spre baza articulatiei metacarpo-falangiene, daca metacarpianul III poate fi considerat ca fiind fixat pe carp, celelalte carpiene nu au aceiasi fixitate.
Miscarile articulatiilor mainii se produc simultan: atat in articulatia radiocarpiana cat si in cea mediocarpiana. Toate aceste miscari se realizeaza printr-o deplasare in etaj a segmentelor regiunii; al doilea rand carpian distal se deplaseaza pe primul proximaliar acesta aluneca pe antebrat. Deoarece primul rand carpian se gaseste intre cele doua suprafete articulare reprezentate de-al doilea rand carpian in partea inferioara si de antebrat, in partea superioara el a fost comparat ca rol mecanic cu un adevarat menisc. Flexia-extensia Flexia este miscarea prin care palma se apropie de fata anterioara a antebratului. Extensia este miscarea prin care dosul mainii se apropie de fata posterioara a antebratului.
Asfel: metacarpul II se mobilizeaza intre 0 si 5 metacarpul IV intre 5 metacarpul V intre 10 Flexia metacarpianului V se asociaza cu o inclinare cubitala si rotatie externa care amplifica efectul de caus al mainii.
Miscarile ultimelor IV degete Pentru fiecare deget exista III articulatii: ultimele II articulatii distale interfalangiene nu permit decat miscari de flexie si extensie; articulatiile metacarpo-falangiene pemit trei grade de libertate. Mobilitatea metacarpo-falangiana Carpul metacarpian este convex atat in plan sagital cat si in plan frontal, ceea ce permite miscari de flexie-extensie in plan sagital si de adductie-abductie in plan frontal.
Ligamentele laterale sunt oblice in sus si inainte si sunt intinse in flexie si destinse in extensie. Pozitia 0 este cea in care falanga este in prelungirea metacarpului. Flexia antreneaza inchiderea lantului digital si conduce la atitudinea de pumn inchis.
Amplitudinea de flexie active este 90 si creste de la cel de-al doilea la cel de-al cincelea deget, putand ajunge aici la Flexia pasiva in medie este superioara cu 10 celei active.
Artrita reumatoida
Miscarile in plan frontal Aceste miscari nu sunt posibile decat daca degetele sunt in extensie in pozitia 0 sau in usoara flexie.
Aceste miscari nu sunt posibile cu degetele flectate. El poate efectua miscari biomecanica articulatiilor mainii inclinatie laterala adica de adductie si abductie, la fel ca celelalte degete, in acest fel putem vorbi de indepartarea si apropierea degetelor.
Amplitudinea globala a miscarii de adductie si abductie activa si pasiva este in medie 30°°.
Banda de mijloc, sau centrala, trece dorsal peste trohleea falangelui proximal, si se insereaza in baza falangelui mijlociu. Cele doua benzi laterale merg inspre articulatiile PIF. Aceste benzi au trasee separate, distantate, si fuzioneaza dorsal falangelui mijlociu, formand tendonul terminal, care se insereaza in tuberculul dorsal al falangelui distal. Tendonul terminal se leaga de falangele proximal prin intermediul ligamentelor retinaculare oblice.
Miscarea de adductie si abductie nu este pura, fiind asociata intotdeauna cu o rotatie axiala. Miscarile de rotatie axiala se asociaza totdeauna miscarilor de adductie si abductie.
Biomecanica Si Anatomie Principii Generale PDF
La nivelul indexului, unde muschii intrinseci sunt cei mai diferentiati, exista o circumductie active. Istabilitatea articulatiilor metacarpo-falangiene poate fi observata dupa traumatisme care intereseaza ligamentele laterale de la nivelul acestor articulatii.
Mobilitatea articulatiilor interfalangiene Articulatiile interfalangiene sunt articulatii in forma de scripete si permit doar miscari de flexie-extensie. La articulatiile interfalangiene proximale flexia activa si pasiva este in medie °; Extensia activa si pasiva la acest nivel este de 0°.
Curs 10 Biomecanica AnII BFKT | PDF
La articulatiile interfalangiene distale flexia activa si pasiva este in medie 70°, extensia activa de 5°, iar extensia pasiva la acest nivel este intre 20°°. Flexia completa a degetelor conduce normal la un contact direct al pulpei digitale cu fata palmara a primei falange.
Cand toate degetele sunt flectate numai din articulatiile interfalangiene, pulpa degetelor biomecanica articulatiilor mainii plica palmara distala moment in care articulatiile metacarpo-falangiene sunt in extensie. Cand degetele sunt flectate artrita preparatelor degetelor mari ambele articulatii interfalangiene si din articulatiile metacarpo-falangiene pulpa degetelor va atinge plica palmara proximala.
In deficitul de flexie a degetelor determinarea acestuia se face prin masurarea distantei care separa pulpa degetelor de palma. Miscarile policelui Bilantul articular al policelui este extrem de complex si se refera la constatarile examenului analitic de anatomie functionala.
Alegerea si definirea unei pozitii de referinta, mai semnificativa decat pozitia anatomica, precum si definirea miscarilor policelui sunt discutate. Bilantul articular al policelui si al celorlalte degete, trebuie integrat in functia globala a mainii. Bilantul articular trebuie sa fie atat analitic, cat si sintetic. Bilantul sintetic, avand cea mai mare importanta, va trebui completat cu diferite aspecte ale prehensiunii. Bilantul analitic include examenul celor trei articulatii ale policelui: tapezometacarpiana intarfalangiana Biomecanica articulatiei trapezo-metacarpiana Anatomia functionala biomecanica articulatiilor mainii acestei articulatii in sa, permitand miscari in trei planuri ale spatiului, este dificil de analizata.
Biomecanica mainii
Pozitia neutra este imposibil de a fi definita in practica curenta. Totodata se poate masura amplitudinea miscarilor policelui in planul mainii si in planul perpendicular.
Masurarea amplitudinii miscarilor primului metacarpian nu este posibila decat daca nu exista nici o miscare in articulatia metacarpo-falangiana, ceea ce este greu de evitat in practica. Studiul miscarilor pasive Se poate aprecia supletea trapezo-metacarpiana cautand miscarile de rotatie axiala. Aplitudinea de rotatie axiala a primului metacarpian se poate aprecia manipuland prima falanga a policelui fiind puternic flectata pentru a o bloca.
